Problemele de greutate și obezitatea cresc în ritm rapid în majoritatea statelor membre ale UE, iar conform estimărilor din 2019 circa 52,7% din populația adultă (în vârstă de 18 ani și peste) a UE era supraponderală. Obezitatea este o problemă gravă de sănătate publică, deoarece crește semnificativ riscul de boli cronice, cum ar fi bolile cardiovasculare, diabet de tip 2, hipertensiune, bolile coronariene și anumite tipuri de cancer. Pentru anumite persoane, obezitatea poate fi în continuare legată de o gamă largă de probleme psihologice. Pentru societate în ansamblu, aceasta are costuri substanțiale directe și indirecte care pun o presiune considerabilă asupra resurselor medicale și sociale.
In Romania, obezitatea reprezinta o problema atat in randul adultilor, cat și în randul copiilor. Previziunile privind prevalența obezității la vârsta adultă (2010-2030) preconizează că până în 2030, 15% dintre bărbați și 10% dintre femei vor fi obezi (WHO report, 2013). În ceea ce privește copiii, numărul celor afectați de obezitate, în România, va crește la aproape 500.000 până în 2030.
În prezent, sunt utilizate mai multe strategii pentru gestionarea greutății în randul persoanelor care suferă de obezitate, încercarile de a pierde în greutate fiind axată pe modificările stilului de viață pe baza activității fizice și a recomandărilor dietetice. De obicei, cel mai recomandat tipar nutrițional se caracterizează printr-o creștere a carbohidraților complecși/bruti, împreună cu o reducere a aportului de grăsimi care vizează reducerea aportului de energie și creșterea cheltuielilor de energie prin activitate fizică [Muscogiuri si colab., 2021]. Programele de modificare a stilului de viață nu au întotdeauna succes, mai ales la pacienții cu obezitate severă. Dieta ketogenica a fost propusă ca strategie nutrițională fezabilă pentru gestionarea obezității. Aceasta dieta este una cu conținut scăzut de carbohidrați, bogată în grăsimi sănătoase, care oferă multiple beneficii pentru sănătate. O serie de studii au arătat că acest tip de dietă poate ajuta la pierderea în greutate și la îmbunătățirea sănătății (Paoli, 2014; Beam si colab., 2021; Calcaterra si colab., 2021; Cao si colab., 2021; López-Espinoza si colab., 2021). Dietele ketogenice pot avea chiar beneficii împotriva diabetului (Saslow si colab., 2017; Westman si colab., 2018; Yancy si colab., 2019), cancerului (Vergati si colab., 2017; Weber si colab., 2020), epilepsiei (Araya-Quintanilla si colab., 2016; Sampaio si colab., 2016; și bolii Alzheimer (Broom si colab., 2019; Rusek si colab., 2019; Haslam si colab., 2021).
Dieta ketogenică este o dietă foarte scăzută în carbohidrați, bogată în grăsimi, care împărtășește multe asemănări cu dieta Atkins și dietele cu conținut scăzut de carbohidrați. Aceasta implică reducerea drastică a aportului de carbohidrați și înlocuirea acestuia cu grăsimi. Această reducere a carbohidraților pune corpul într-o stare metabolică numită cetoză. Când se întâmplă acest lucru, corpul tău devine incredibil de eficient în arderea grăsimilor pentru energie. De asemenea, transformă grăsimile în cetone în ficat, care pot furniza energie creierului (Boison, 2017). Dietele ketogenice pot determina reduceri semnificative ale glicemiei și ale nivelului de insulină. Acest lucru, împreună cu nivelul crescut al cetonele au anumite beneficii pentru sănătate.
Există mai multe versiuni ale dietei ketogene precum dieta ketogenică standard (SKD), foarte scăzută în carbohidrați, nivel moderat de proteine și bogată în grăsimi (conține de obicei 70% grăsimi, 20% proteine și doar 10% carbohidrați), dieta ciclică ketogenică (CKD), care implică perioade de alimentare cu carbohidrați mai mari, cum ar fi 5 zile ketogenice urmate de 2 zile cu conținut ridicat de carbohidrați si dieta ketogenică vizată (TKD), care permite adaugarea dei carbohidrați pe parcursul antrenamentelor fizice. Dieta ketogenică bogată în proteine este similară cu o dietă ketogenică standard, dar include mai multe proteine. Raportul este adesea de 60% grăsimi, 35% proteine și 5% carbohidrați.
Urmarea unei diete ketogenice este cel mai eficient mod de a intra în cetoză. În general, aceasta implică limitarea consumului de carbohidrați la aproximativ 20 până la 50 de grame pe zi și înlocuirea acestora cu grăsimi, cum ar fi carnea, peștele, ouăle, nucile și uleiurile sănătoase. Uleiul MCT de cocos este unul din cel mai des utilizate uleiuri in dieta ketogenica datorită numeroaselor sale beneficii, fiind obținut dintr-un tip de grăsime numit trigliceride cu lanț mediu. Moleculele MCT sunt mai mici decât cele din majoritatea grăsimilor consumate in general (trigliceride cu lanț lung [LCT]). Acest aspect le face mai ușor de digerat, fiind absorbite rapid în fluxul sanguin rapid și transformate în energie, de aceea consumul acestui ulei furnizează energie, susține performanța fizică, ajută la scăderea în greutate și nu îngreunează digestia. De asemenea, uleiul MCT ajuta organismul la menținerea stării de cetoză, deoarece oferă o sursă rapidă de cetone.
Procedeu de obținere
Prezenta invenție se referă la produs funcțional de tip iaurt, îmbogățit cu ulei MCT din cocos, destinat utilizarii în dieta ketogenica, săraca în carbohidrați. Pentru realizarea iaurtului a fost utilizat lapte de vaca provenit de la vaci din rasa BNR, din cadrul biobazei experimentale a Stațiunii de Cercetare pentru Creșterea Bovinelor Dancu, Iasi. Laptele a fost filtrat si tratat termic. Uleiul de cocos MCT, sub forma de pulbere, a fost adăugat în laptele cald, la 50°C, iar laptele a fost amestecat în vederea dizolvarii uleiului MCT. Amestecul a fost lăsat să se răcească la temperatura camerei înainte de a adăuga fermenții lactici. Pentru prepararea iaurtului au fost utilizati fermenti starter cu prebiotice si probiotice, respectiv tulpini de Lactobacillus acidophilus La-5 şi Bifidobacterium BB-12, Streptococcus thermophilus, Lactobacillus delbrueckii subsp. Bulgaricus. În compoziție nu au fost adaugati conservanți sau stabilizatori. Procesul de fermentare la avut loc a 42°C, timp de 10 ore. După finalizarea ciclului de fermentare, iaurtul a fost păstrarea la frigider pentru maturare (12 ore), iar ulterior filtrat.
A rezultat un produs cu consistență cremoasă, textură fină, conținut ridicat de grăsime și redus de carbohidrați. Valorile nutriționale per 100 grame au fost: grăsime 10 grame, carbohidrați 2.5 grame, proteina 4.6 grame, fibra 0 grame. Iaurtul astfel obtinut depozitat la frigider în vederea efectuarii analizelor fizico-chimice și senzoriale (Figura 1).
Fii primul care evalueaza proiectul.