nov. 16, 2022 | Alimente funcționale 2022
Procedeul de obținere a bomboanelor cu conținut echilibrat de substanțe nutritive, include pregătirea
materiei prime, mărunțirea, amestecarea componentelor conform rețetei, modelarea corpului
bomboanelor, glazurarea și răcirea acestora, caracterizat prin aceea că pregătirea materiei prime
presupune inspectarea și spălarea fructelor uscate cu apă rece, separarea șrotului de nucă de
impurități feromagnetice, cu ulterioara sortare pe fracțiuni, cernerea materiilor auxiliare (cacao praf
și zahăr pudră), blanșarea fructelor uscate cu abur în timp de 5-10 min și/sau siroparea lor prin
fierbere în sirop de zahăr în timp de 10-15 min, uscarea la temperatura agentului termic 40-60 0C până
la umiditatea reziduală de 20-25 %, mărunțirea până la dimensiunile de 0,2-0,5 cm, tratarea termică
a șrotului de nucă la temperatura de 60-65 ºC, timp de 30-35 minute, până la umiditatea de 5-6 %,
amestecarea omogenă a componentelor după rețetă, introducerea în calitate de antioxidant a acidului
ascorbic E300, cu sau fără utilizarea aromei de migdale, modelarea corpul produsului finit și
acoperirea cu glazură de ciocolată, care este încălzită preventiv până la temperatura 29-32 ºC, răcirea
la temperatura de +4..+6 ºC, timp de 5-7 minute, dar componentele se utilizează în următorul raport,
%/masă:
Prune uscate fără sâmburi 0-50
Stafide 50-0
Șrot de nucă 26-30
Zahăr pudră 6-8
Cacao praf 2-4
Acid ascorbic 0,05-0,1
Aromă de migdale 0-0,1
Glazura de ciocolată
Bomboanele cu corp din fructe uscate pot servi o alternativă bună produselor de cofetărie ce conțin
mari cantități de zahăr – caramele, bomboane cu corp din masa de fondant.
Tehnologia de fabricare a bomboanelor cu corp din fructe uscate și cu adaos de șrot de nucă prezintă
un șir de avantaje:
Valorificarea șrotului de nucă (Juglans regia L.). Utilizarea șrotului de nucă (Juglans regia L.)
poate servi drept o alternativă a înlocuirii unor materii prime ce au un preț înalt, cum este miezul de
nucă (Juglans regia L.).
Datorită adaosului de șrot de nucă are loc îmbunătățirea proprietăților funcționale și
organoleptice ale produsului, are loc sporirea valorii nutritive și termenului de valabilitate a acestuia.
Produsul cu adaos de șrot de nucă are un conținut mai mic de grăsimi, însă același de substanțe
nutritive.
Cantitatea mică de lipide din șrotul de nucă (Juglans regia L.) influențează pozitiv asupra
stabilității microbiologice a produsului.
Strugurii uscati sunt utilizate la fabricarea produselor de cofetărie cu scopul de a substitui o
cantitate de zahăr din rețetă, ca agent de legare a masei de bomboane. De asemenea, stafidele au un
conținut bogat în fibre, înlesnind astfel procesul de digestie și aducând colesterolul la un nivel
rezonabil. Caracteristicile organoleptice ale produselor finite cu adaos de stafide se îmbunătățesc –
gustul este dulce, plăcut și culoarea mai intensă. Stafidele sunt considerate un substituent natural al
conservanților.
Acidul ascorbic/ 6-palmitat de acid L-ascorbic din bomboanele cu adaos de șrot de nucă are rolul
de a proteja lipidele din șrot de procesul de râncezire, care afectează caracteristicile organoleptice ale
produsului finit. Prezența unui agent cu proprietăți antioxidante în rețeta de fabricare a bomboanelor
poate duce la mărirea termenului de valabilitate a acestora. În plus, adaosul de acid ascorbic în rețeta
bomboanelor îmbogățește produsul cu vitamina C.
Ca ingredient de bază, se propune utilizarea șrotului de nucă obținut prin presarea la rece a miezului
de nucă (Juglans regia L.), astfel îndepărtându-se peste 60 % de ulei, ambalat și păstrat la temperatura
+2…+4 ºC.
Obținerea șrotului din miez de nucă include recepția nuci, cântărire, spargere nuci, selecționare,
separarea miezului de nucă, mărunțirea miezului de nucă, d=5 mm, presarea la rece a măcinăturii,
obținerea șrotului de nucă mai fin (măcinat până la consistență pulverulentă asemeni unei făini),
adăugarea acidului ascorbic sau 6-palmitat de acid L-ascorbic, ambalarea, păstrarea în condiții de vid
la temperatura 2-4 °C timp de 4 luni.
Bomboane obținute conform procedeul propus au caracteristicile organoleptice, fizico-chimice și
microbiologice înalte, admisibile conform documentelor normativ– tehnice în vigoare, 100 g de
bomboane conțin de la 28 până la 29 % proteine, de la 19 până la 20 % lipide, de la 39 până la 40 %
glucide, au valoarea energetică de 451-452 kcal și corespund cerințelor de inofensivitate. Nivelurile
admisibile de elemente toxice, micotoxice, antibiotice și pesticide de asemenea corespund cerințelor
cu privire la acest produs.
Rezultatul constă în obținerea produsului cu un conținut ridicat de vitamine, componente biologic
active, fosfolipide, macro- și microelemente, cu caracteristici organoleptice ridicate, cu valoare
biologică și stabilitate microbiologică ridicată. Produsul cu adaos de șrot de nucă are un conținut
redus de grăsimi, și un conținut sporit de substanțe nutritive, față de produsele în care este utilizat
miezul de nucă. Datorită adaosului de șrot de nucă are loc îmbunătățirea proprietăților funcționale și
organoleptice ale produsului, are loc sporirea valorii nutritive și termenului de valabilitate a
acestuia. În plus, utilizarea șrotului de nucă (Juglans regia L.) poate servi drept o alternativă a
înlocuirii unor materii prime ce au un preț înalt, cum este miezul de nucă (Juglans regia L.). Acidul
ascorbic din bomboanele cu adaos de șrot de nucă are rolul de a proteja grăsimile din șrot de
procesul de râncezire. În plus adaosul de acid ascorbic în rețeta bomboanelor îmbogățește produsul
cu vitamina C.
nov. 16, 2022 | Aplicații tehnologice avansate 2022
Problema, pe care o rezolvă prezentă invenţia, constă în obţinerea miezului de nucă cu pieliţa nativă,
cu un conţinut redus de compuşi fenolici şi de naftochinone oxidate (de culoare brună), ceea ce asigură
stabilizarea culorii native a pieliţei şi reducerea gustului amar în cavitatea bucală în procesul de consum a
miezului de nucă şi a alimentelor cu conţinut de miez.
Esenţa invenţiei constă în tratarea pieliţei miezului de nucă cu soluţie bazică, care conţine alcool
etilic alimentar 7…15%, carbonat de sodiu 0.2…0.5%, enzima poligalacturonază 0.02…0.04%, şi urmată de
eliminare prin extracţie a compuşilor fenolici şi a naftochinonelor din pieliţa miezului de nucă cu această
soluţie bazică în aparat special, format din: 1 – extractor cilindric rotitor, 2 – orificiu pentru încărcaredescărcare, 3 – carcasă mobilă cu rulmenţi, 4 – carcasă staţionară, 5 – sistem de rotire-fixare, 6 –
motor electric cu reductor, 7 – blocul de alimentare şi de comandă.
Rezultatul invenţiei este miezul de nucă nativ cu pieliţă decolorată, cu un conţinut al substanţelor fenolice
şi a naftochinonelor în stare activă, cu valoare nutritivă şi biologică, destinat pentru consum curent şi
pentru producerea alimentelor noi de calitate înaltă.
Extractorul cilindric rotitor se încarcă cu miez de nucă şi apoi în spaţiul liber al miezului se adaugă
soluţie bazică de extracţie în aşa cantităţi, care asigură păstrarea circa 50% de spaţiul liber între bucăţile
miezului de nucă. Principiul de lucru al extractorul constă în circulaţia soluţiei de extracţie între bucăţile
miezului de nucă în timpul rotaţiei extractorului cilindric, însă totodată miezul se găseşte fără mişcare, în
stare staţionară.
Extractorul cilindric se găseşte în poziţia orizontală, la rotaţii cu viteza redusă, ce contribuie la
interacţiunea bună şi dinamică între faza solidă (miezul de nuci) şi lichidă (extractantul). Se obţine un extract
cu concentraţia înaltă de polifenolilor şi naphtochinonelor, astfel, se reduce volumul necesar al
extractantului.
Procesul de extracţie a miezului de nucă în stare staţionară se realizează prin circulaţia extractantului
la temperatura 20…40°C, şi contribuie la păstrarea întregimii bucăţilor miezului de nucă, compuşilor
biologic activi (acizilor graşi polinesaturaţi) în starea lor nativă, neoxidată.
Durata scurtă, de 3…5 minute, a fiecărui ciclu de extracţie, contribuie la diminuarea consecinţelor
procesului de îmbibare a miezului de nuci şi la păstrarea fibrelor alimentare native din componenţa pieliţei.
Aplicarea de 4…7 ori a soluţiei bazice de extracţie, contribuie la reducerea costurilor a procesului
tehnologic şi la îmbunătăţirea esenţială a culorii şi gustului miezului procesat.
nov. 14, 2022 | Aplicații tehnologice avansate 2022
Utilizarea la nivel mondial a materialelor plastice și a ambalajelor din plastic reprezintă un element indispensabil al economiei globale, și peste 90% din materialele plastice de astăzi provin din resurse fosile, cu impact de gaze cu efect de seră care prezintă nenumărate alte efecte nefavorabile asupra mediului. În prezent, producția mondială de plastic este de 320 de milioane de tone pe an, cu o cerere în continuă creștere, ceea ce indică aplicabilitatea sa pe spectru larg în diverse domenii.
Aspectul principal care trebuie să fie implementat este înlocuirea resurselor fosile, și deasemenea producția de materiale plastice biodegradabile. Pentru o progresie către o economie circulară și bioeconomie se necesită reconsiderarea întregului ciclu de viață a materialelor din plastic de la producție până la reciclare. Utilizarea de deșeuri regenerabile din biomasă prezintă o alternativă pentru producția de produse chimice în vrac care oferă o metodă eficientă pentru producția de polimeri ecologici.
Ambalajele active reprezintă un sistem inovator pentru conservarea alimentelor constând din biofilme care interacționează atât cu alimentele cât și cu mediul lor, și joacă un rol dinamic în extinderea duratei de viață a alimentelor. Sistemele de ambalare active antimicrobiene eliberează compuși antimicrobieni, cum ar fi bacteriocine, acizi organici, sorbat de potasiu, sau pimaricină, care împiedică dezvoltarea microorganismelor și a agenților patogeni care contribuie la stricarea alimentelor. Ambalarea activă ne permite să reducem cantitatea de compuși antimicrobieni încorporați în matricea alimentară pentru a acorda o durată de valabilitate sau o siguranță dorită.
Acidul itaconic (AI) este un acid organic favorabil cu utilizări relevante ca monomer sau în sinteza de polimeri. Datorită aplicațiilor versatile, Departamentul de Energie al Statelor Unite ale Americii a inclus acest acid dicarboxilic nesaturat bazat pe materiale regenerabile în primele doisprezece substanțe chimice care pot fi obținute din biomasă lignocelulozică, deoarece are o mulțime de aplicații posibile. Biotehnologic, acest acid dicarboxilic de 5-C este produs prin fermentarea biomasei cu fungi precum Aspergillus terreus și Ustilago maydis sau cu diferite bacterii modificate genetic. Producția de AI (aproximativ 41.000 tone/an), ca urmare a cererii crescute de bio-materiale, este într-o creștere constantă și se anticipează că va depăși 216 milioane USD în 2020.
Obiectivele concrete ale proiectului sunt integrarea de compuși bioactivi în biofilme pe bază de acid itaconic împreună cu biopolimerii polivinil alcool și pectină în prepararea de ambalaje active și biodegradabile.
Elementele de originalitate si inovație constă, că în ciuda faptului că acidul itaconic are aplicații versatile, aproape niciun studiu nu se ocupă de utilizarea acestui acid organic în industria alimentară. Datorită faptului că este considerat un agent antimicrobian esențial și împreună cu compuși bioactivi poate avea o aplicație inovativă în producția de ambalaje active.
Impactul principal al acestui proiect vizează mărirea duratei de valabilitate și îmbunătățirea condițiilor de ambalare a alimentelor.
Autorii doresc să mulțumească sprijinul financiar oferit de Ministerul Cercetării și Inovării nr. PN-III-P1-1.1-PD-2021-0672.
nov. 14, 2022 | Alimente sustenabile 2022
Scopul proiectului a fost realizarea unor creme tartinabile din semințe de jir, materie primă sustenabilă și analiza proprietăților cremelor obținute în vederea determinării unei compoziții optime din punct de vedere al parametriilor texturali, reologici, de culoare, dar și al conținutului de polifenoli și al capacității antioxidante. Acest lucru a fost realizat prin prăjirea semințelor in etuva tip Memmert UF55 la temperaturi cuprinse între 125℃ – 165℃ cu o durată între 20 – 35 minute și măcinarea acestora folosind mojarul mecanic Retsch RM200 până la obținerea unei paste fine. Semințele de jir au fost alese datorită substanțelor benefice pe care acestea le pot furniza organismului, dar și pentru că reprezintă o materie primă ce se poate obține de pe teritoriul țării noastre nefiind necesar importul care determină creșterea amprentei de carbon.
Produsul de afla in curs de brevetare.
Invenţia se referă la o nouă compoziţie a unui produs de tip cremă tartinabilă, recomandat pentru persoanele care au o dietă săracă în grăsimi saturate, fără substanţe energizante, lactoză sau fără zahăr. Aceata este formată din miez de seminţe de jir (Fagus sylvatica, Fagus orientalis), miez de seminţe floarea soarelui, grăsime vegetală, zahăr sau substituenţi ai acestuia, lecitină, emulgatori de tipul mono şi digliceridelor şi substanţe cu rol antioxidant.
STADIUL TEHNICII
Grupa produselor zaharoase de tipul cremelor tartinabile este frecvent inclusă în meniul cotidian, acestea fiind produse gata de a fi consumate la micul dejun sau ca gustare, cu un termen lung de valabilitate şi cu valoare calorică ridicată. Produsele vegetale tartinabile au fost dezvoltate ca o alternativă la cele de origine animală (unt, brânzeturi topite), care sunt consumate frecvent la micul dejun sau ca şi aperitive. Acestea au proprietăţi organoleptice asemănătoare seminţelor oleagionase din compoziţie (arahide, alune, migdale, cocos, seminţe de floarea soarelui, cacao, cafea, etc.). Pentru a dezvolta un produs tartinabil complex din punct de vedere nutriţional, este necesară o combinaţie proporţionată din următoarele ingrediente (pastă de seminţe/ulei vegetal, sursă de proteine, sursă de carbohidraţi, precum şi zahăr sau edulcoranţi). Gama variata de produse s-a dezvoltat datorită unor raţionamente economice, tehnologice, geografice şi care ţin de preferinţele consumatorilor.
În cazul unor produsele zaharoase tartinabile, acestea au fost regândite astfel ca reţeta să conţină uleiuri de palmier sau grăsimi interesterificate, grăsimi care au o consistenţă solidă la temperatura ambiantă, prezintă gust slab pronunţat şi costuri reduse de procurare, însă care au un conţinut ridicat de acizi graşi saturaţi. Acizii saturaţi sunt studiaţi în relaţie cu funcţioarea sistemului cardiovascular (Zhu, Y.; Bo, Y.; Liu, Y,2019) precum şi cu a celui hepatic (Diao, P et al.2020, Kamila P. Liput et al., 2021), pe care le afectează într-un mod negativ conform meta-studiilor, producând de asemenea şi tulburări metabolice, fiind recomandată înlocuirea acestora cu acizi graşi polinesaturaţi (Liput, Kamila P., et al 2021). Totuşi, dintre acizii graşi saturaţi, s-a demonstrat că acidul stearic nu influenţează negativ sănătatea consumatorilor, atunci când este consumat într-o cantitate mai mică 7% (Hunter et al., 2010). Se cunoaşte şi produsul tartinabil EP3245876A1, EP17171242A1, care prezintă cel puţin 25% acid gras saturat de tip stearic (C18:0). Organizaţia mondială a sănătăţii (WHO), precum şi alte organizaţii din domeniul sănătăţii (Comitetul consultativ științific pentru nutriție din Marea Britanie, Departamentul U.S.A de sănătate și servicii sociale), recomandă un consum de maxim 10% grăsimi saturate din totalul caloric zilnic (200-250 kcal, 50-55g). Uleiul de palmier are în compoziţia sa 44…50% acizi graşi saturaţi, formaţi preponderent din 39.3….47.5% acid palmitic (C16:0), 3.5…6.0% acid stearic (C18:0), 0.5…2% acid myristic şi 50…56% acizi nesaturaţi, dintre care 36.0…44.0% acid acid oleic (C18:1) şi 9.0….12.0% acid linoleic (Gesteiro, Eva, et al. 2019). Acesta asigură şi atingerea valorilor optime ale unor paramteri texturali precum fermitate, tartinabilitate, fineţe şi topire, cristalizând în forma β’, fiind astfel introdus în reţete de fabricaţie şi cu scop tehnolgic (Noor Lida Habi Mat Dian, 2018). Însă, utilizarea excesivă a uleiului de palmier contribuie la consumul crescut de acizi saturaţi, precum şi la defrişări şi distrugerea ecosistemelor în pădurile tropicale datorită creşterii numărului de plantaţii (Laurance şi colab.,2010,Comisia Europeană, 2017).
Se cunoaşte crema tartinabilă US4071634A, având atât ingrediente vegetale, cât şi de origine animală, care utilizează uleiul de palmier în faza grasă şi propune şi laptele degresat ca ingredient şi sursă de proteine şi glucide, făcând imposibil consumul ei pentru persoanele cu intoleranţă la lactoză. Documentele US4639374, US5942275, DE10007045, WO/2002/030212A2, fac referire la compoziţii şi procedee de obţinere pentru creme tartinabile din cacao, lapte praf, alune de pădure. Acestea nu sunt accesibile pentru persoane cu intoleranţă la lactoză sau pentru copii, pentru care nu sunt indicate substanţele cu rol excitant al sistemului nervos. Documentele US1926369, US2521243, US3619207, US3882254, US4341814, US5079027, US5230919, US5433970, EP1085826B1, US6548103, US6756070 fac referiri la compoziţii şi procedee de obţinere pentru creme tartinabile din arahide. JP5808786B2 prezintă compoziţii de produse tartinabile cu proprietăţi organoleptice asemănătoare arahidelor, însă care nu conţin semniţe sau arahide şi nu pot provoca alergii.
Pasta din seminţe de floarea soarelui poate fi utilizată în produse vegetale tartinabile, având un profil de acizi graşi care nu afectează sănătatea cardiovasculară, fapt demonstrat prin valoarea ridicată a indicatorului calculat prin raportul dintre totalul acizilor graşi polinesaturaţi şi cei saturaţi (PUFA/SFA) (Jiapeng Chen and Hongbing Liu,2020). Conţinutul de lipide din pasta de seminţe de floarea soarelui este preponderent provenit de la acizi graşi nesaturaţi, dintre care acid linoleic (C18:2) 48 … 74%; acid oleic (C18:1) 14 … 39%; acid linolenic (C18:3) < 1% si 10..15% acizi graşi saturaţi, dintre care acid palmitic (C16:0) 5 … 7.6%; acid stearic (C18:0) 2.7 … 6.5%). Seminţele de floarea soarelui pot fi considerate alimente funcţionale deoarece furnizează consumatorilor tocoferoli, colină, betaină, lignină, arginină sau acizi fenolici. În compoziţia miezului de seminţe de floarea soarelui, dar şi în pasta care poate fi obţinută din acestea, se regăsesc vitamine (E, niacină, pyridoxină, acid pantothenic şi acid folic), dar şi minerale (calciu, cupru, fier, magneziu, seleiu, potasiu, natriu şi zinc) (MUREŞAN, Vlad, et al., 2015).
Jirul, furnizează în compoziţia prezentei inveţii, acizi graşi polinesaturaţi precum acid linoleic (C18:2 între 30…38%), acid α-Linolenic (C18:3 între 2.74…4.3%) şi acizi mononesaturaţi precum acid oleic (C18:1 între 34%…. 43%), acid eicosenoic (C20:1 între 5..7%), dar şi acizi saturaţi, provenind de la acid palmitic (C16:0 între 7…10%) sau acidul stearic (C18:0 între 5,8…7,2 %), acid Arahidic (C20:0 <1%), acid behenic (C22:0 <1%) (Nesrin Colak, 2011). De asemenea, jirul este bogat în aminoacizi, constituenţii proteinelor, fiind identificaţi în procent de 19.5..24.5%, dar şi în substanţe minerale precum calciu, zinc, magneziu, fosfor (Nesrin Colak, 2011). Conţinutul de metale grele (Al,Pb) identifiate în anumite specii de jir, cade sub doza zilnică admisibilă (Nesrin Colak, 2011). Jirul crud va furniza zaharuri precum sucroză 1037.6..9881 mg/100 g, glucoză 15..30 mg/100 g, şi fructoză 5..50 mg/100 g si maltoza 175…265 mg/100 g (GÜNEY, DENİZ, et al.2013).
Dezavantajele identificate la produsele tartinabile vegetale existente sunt fie conţinutul ridicat de acizi graşi saturaţi, care au implicaţii neagative asupra sănătăţii, fie lipsa proteinelor, produsele având un profil nutriţional limitat, fie un cost ridicat de producţie a acestora, datorită unor nuci din compoziţie (fistic, nuci de macadamia, etc.) ori imposibilitatea consumului acestora de către anumite persoane cu alergii sau intoleranţe. Prezenta invenţie înlătură dezavantajele menţionate anterior prin asigurarea unui produs alimentar sărac în grăsimi saturate, bogat în grăsimi mono şi polinesaturate, cu gust de cacao/cafea asigurat de ghindă şi cu o sursă proteică inovatoare şi sustenabilă, reprezentată de pasta de jir, cu zahăr sau cu adaos de îndulcitori.
Principalul avantaj al invenţiei constă în utilizarea unor ingrediente cu valoare nutriţională ridicată, cu un conţinut ridicat de acizi graşi polinesaturaşi, bogat în vitamine şi minerale, cu substanţe aromatizante care nu conţin excitanţi ai sistemului nervos şi cu un risc scăzut de provocare a alergiilor alimentare, cu sursă de proteină inovatoare şi sustenabilă, potrivite şi pentru cei cu intoleranţe, produsul având gustul, aroma şi textura apropiat cu cel al produselor deja existente din aceeaşi categorie.
Utilizarea jirului în produse alimentare este menţionată în cererea de brevet JP2016502868A, care propune fabricarea unor brânzeturi alternative, document care nu poate fi considerat opozabil, nefăcând parte din categoria produselor tartinabile dulci. Se cunoaşte produsul zaharos tip cremă tartinabilă, pe bază de miez prăjit din seminţe de floarea-soarelui şi făină din păstăi de roşcove (RO 129517 B1), document care poate fi considerat opozabil, însă prin prezenta invenţie, conţinutul de proteine furnizat de produsul tartinabil va mai mare, costul de producţie mai redus, iar proprietăţile organoleptice diferite, prin utilizarea jirului ca ingredient.
După cunoștințele noastre, nici unul din documentele existente în momentul actual nu face referire la utilizarea jirului în compoziții de produse zaharoase şi care să prezinte aplicabilitate în fabricarea cremelor tartinabile.
În continuare se dă un exemplu de realizare a invenţiei.
Prima operaţie este recepţia cantitativă şi calitativă a ingredientelor. Jirul, fiind de origine forestieră, necesită operaţii de condiţionare (decojire, spălare, zvântare). Condiționarea are ca scop eliminarea impurităților (sol, frunze, cupe) și sortarea seminţelor pentru îndepărtarea celor mucegăite, sparte, crăpate, atacate de animale și boli. Pentru asigurarea unei umidităţi optime a miezului de floarea soarelui, acesta poate fi spălat cu apă în etapa de condiţionare.
A treia operaţie constă în prăjirea seminţelor. Miezul de floarea soarelui se prăjeşte în echipamente continue sau discontinue cu radianţi la temperatura de 165oC…185oC timp de 15…35 (optim 185 oC / 20 min), iar jirul, la temperatura de 125oC…145 oC timp de 20…35 min (optim 145 oC/ 20 min). A patra operaţie o reprezinză răcirea sub curent de aer (40 … 45oC).
Seminţele prăjite de floarea soarelui si cele de jir, sunt apoi mărunţite, înt echipamente
echipamente de tipul morilor cu pietre, cu discuri, ciocane sau valțuri, până rezultă o pastă ce prezintă o granulozitate cuprinsă în intervalul 50…300 µm (optim sub 100µm), care poate fi transportată prin pompare.
A şasea operaţie este reprezentată de dozarea ingredientelor şi formarea cremei tartinabile într-un echipament care asigura o măcinare fină şi omogenizare în echipament de tip moară coloidală sau mojar mecanic. Produsului tartinabil va avea dimensiunea particulelor constituente < 20 µm. Obţinerea produsului poate fi realizate atât manual cât și automatizat în funcție de disponibilitatea echipamentelor corespunzătoare.
Ingredientele vor fi dozate după cum urmează:
– 0…40 părţi seminţe de floarea soarelui
– 80,5..40 părţi seminţe de jir
-10…4,5 părţi zahăr sau substituenţi ai zahărului.
-0,5….0,25 părţi lecitină.
– 1,5… 1 emulgatori de tipul mono şi digliceridelor
– 7…..14 grăsime vegetală
– 0,5….0,25 substanţă antioxidantă.
REVENDICĂRI
- Produs tip cremă tartinabilă cu gust şi aromă specifică de jir, se caracterizate prin aceea că este constituit din 80,5 părţi seminţe de jir, 10 părţi zahăr, 0,5 părţi lecitină, 1,5 părţi emulgatori de tipul mono şi digliceridelor, 7 părţi ulei de floarea soarelui, 0.5 acid ascorbic.
- Compoziţia menţionată la revendicarea 1, caracterizată prin acea că uleiul de floarea soarelui este înlocuit cu ulei de palmier sau alt ulei vegetal precum ulei de cocos, ulei de seminţe de soia, ulei de rapiţă, ulei de nucă, ulei de dovleac, ulei de măsline, ulei de şofrănel, ulei de in, sau combinaţii ale acestora.
- Compoziţia menţionată la revendicarea 1, caracterizată prin acea că zahărul este înlocuit cu izomalt sau alt înlocuitor al zahărului precum ştevie, zaharină, miere, sirop de arţar, nectar de agava, erythritol, Sirop de yacon sau combinaţii ale acestora.
- Produs tip cremă tartinabilă cu gust şi aromă specifică de jir şi seminţe de floarea soarelui, care se caracterizate prin aceea că este constituit din 0.1…40 părţi seminţe de floarea soarelui, 80,4..40 părţi seminţe de jir, 10…4,5 părţi zahăr, 0,5….0,25 părţi lecitină, 1,5… 1 emulgatori de tipul mono şi digliceridelor, 7…..14 ulei de floarea soarelui şi 0,5….0,25 acid ascorbic.
- Compoziţia menţionată la revendicarea 4, caracterizată prin acea că uleiul de floarea soarelui este înlocuit cu ulei de palmier sau alt ulei vegetal precum ulei de cocos, ulei de seminţe de soia, ulei de rapiţă, ulei de nucă, ulei de dovleac, ulei de măsline, ulei de şofrănel, ulei de in, sau combinaţii ale acestora.
- Compoziţia menţionată la revendicarea 4, caracterizată prin acea că zahărul este înlocuit cu izomalt sau alt înlocuitor al zahărului precum ştevie, zaharină, miere, sirop de arţar, nectar de agava, erythritol, Sirop de yacon sau combinaţii ale acestora
